Guy de Maupassant (1850-1893)

          Henri Rene Albert Guy de Maupassant s-a nascut la data de 5 august 1850, la Dieppe, in Normandia.
         A avut un singur frate, pe nume Herve de Maupassant. Parintii sai au fost Laure Le Poittevin si Gustave de Maupassant. Acestia s-au despartit si copiii au ramas cu mama lor. Fiind marcat de despartirea parintilor sai, Guy a rupt orice legatura cu tatal sau si mai tarziu a refuzat sa se casatoreasca. Impreuna cu mama, s-au mutat in Etrat, o regiune la malul marii. Aici, micul Guy a petrecut o perioada frumoasa a vietii. Aproape zilnic pleca in mici expeditii insotit de fratele sau. A reusit sa invete rapid dialectul normand, iar in adolescenta pleca impreuna cu pescarii din localitate pe mare.   
        A urmat pentru putin timp cursurile liceului Napoleon din Paris, apoi Institutul ecleziastic din Yvetot. In vara anului1868 a luat parte la salvarea unui tanar englez care era gata sa se inece in mare, la Yport. Tanarul era poetul Charles Swinburne cu care s-a imprietenit ulterior. A studiat apoi la Liceul Corneille, din Rouen si din aceasta perioada a inceput sa scrie versuri.
        In anul 1869 a inceput sa studieze dreptul la Paris dar peste un an s-a inrolat ca voluntar in armata franceza si a luptat in razboiul franco-prusac. O mare parte din scrierile sale sunt dedicate acestei perioade.
        Laure, mama sa, era foarte apropiata de scriitorul Gustave Flaubert, cei doi cunoscandu-se inca din copilarie. Observand talentul la scris al fiului sau, aceasta i-a facut cunostinta cu Flaubert. Astfel Guy a devenit ucenicul sau preferat.
        Din anul 1872 pana in 1880 a lucrat ca functionar public la Ministerul Afacerilor Maritime apoi la Ministerul Educatiei.
         Guy de Maupassant a debutat editorial in anul 1880, cu volumul de poezie numit "Des Vers". In acelasi an a aparut scurta povestire care l-a facut celebru, "Boule de Suif", in volumul "Soires de Medan", editat de Emile Zola.          
        Printre operele sale cele mai importante se numara: "Une vie" (O viata, 1883), "Bel-Ami" (1885), "Pierre et Jean" (1888), "Fort comme la mort" (Tare ca moartea, 1889), "Notre cœur" (Inima noastra, 1990), etc.
       La varsta de 24 de ani Guy de Maupassant a aflat ca sufera de sifilis. S-a tratat si a crezut ca a scapat de orice urma a bolii, insa dupa numai trei ani a inceput sa manifeste crize de melancolie, urmate de migrene violente si de slabirea vederii, dar isi punea simptomele in seama muncii extenuante. 
        In anul 1884 a inceput sa prezinte semne clare de nebunie dupa cum el insusi afirma: „imi e teama de pereti, de mobila, de obiecte familiare care imi par că prind viata”. Mai grava era „confuzia teribila a gandurilor mele, a ratiunii ce-mi scapa, fiind incalcita si imprastiata de o angoasa nevazuta si necunoscuta”.
        Maupassant vorbea la nesfarsit despre sinucidere si scria: „Intre nebunie si moarte, nu se pune problema unei ezitari”. Insă nu putea renunta la sex, care i-a obsedat gandurile pana la sfarsitul vietii. Temandu-se ca va supravietui nebuniei sale, el scria unui prieten: „Nu vreau sa-mi supravietuiesc mie insumi."
        La data de 2 ianuarie 1892 o tentativa de sinucidere s-a soldat cu un eşec. Maupassant a fost gasit de valetul sau, Francois, agatandu-se cu disperare de peretii bucatariei, urland: „Mi-am tăiat gatul, innebunesc.” Dupa cinci zile a fost internat intr-un sanatoriu. 
        Spre sfarsitul lunii iunie 1893, Guy de Maupassant a intrat in coma din care nu s-a mai trezit. A murit pe data de 6 iulie, la 43 de ani. Scriitorul Emile Zola a citit discursul de ramas bun, in cimitirul parizian Montparnasse.


  
          O Viata (1883)


        Romanul "O viata" a fost publicat de catre Guy de Maupassant in anul 1883. 
          Actiunea romanului este plasata in Normandia. Maupassant realizeaza in acest roman un vast tablou al vietii nobilimii de provincie, clasa complet ruinata din punct de vedere economic si pe cale de descompunere din punct de vedere social.
        Eroina romanului, Jeanne, este fiica baronului Le Perthuis des Vauds. Crescuta la manastire pana la varsta de 17 ani, aceasta este maritat cu un tanar viconte, pe nume Julien de Lamare, pe care fata crede ca il iubeste. Insa dupa casatorie acesta se dovedeste a fi foarte zgarcit, brutal cu angajatii si cu familia sa. Infidel sotiei sale in nenumarate randuri, Julien de Lamare va fi ucis de sotul gelos al amantei sale, contesa de Fourville.
         Jeanne, ramasa vaduva, isi va dedica intreaga existenta cresterii copilului ei, Paul, pe care insa il rasfata peste masură. Acesta, devenit un escroc, incearcă sa se imbogateasca prin speculatii financiare si iroseste averea mamei sale.