Hermann Hesse (1877-1962)

        Hermann Hesse s-a nascut la data de 2 iulie  1877, in  orasul Calw din Germania, in familia unor misionari protestanti, cu cinci copii.
        Hesse a fost un copil precoce, entuziast si rebel. Pana in anul 1893 viata sa a fost un sir de transferuri de la o scoala la alta, datorate "comportamentului rau".     
        In mai 1892, pe cand era elev la academia protestanta Bad Boll din districtul Goppingen, a incercat sa se sinucida. In martie, scrisese o scrisoare in care martu­risise ganduri de sinucidere: "As vrea sa ma duc precum soarele apune". Tentativa de sinucidere a esuat si tanarul Hesse a petrecut urmatoarele cateva luni intr-o clinica de sanatate mintala pentru vindecarea depresiei grave de care suferea.
        La scurt timp dupa vindecare Hermann Hesse a renuntat la cursurile liceului Bad Canstadt din Stuttgart si s-a lansat intr-o viata de autodidact.
        A lucrat mai intai intr-o librarie, dar dupa numai trei zile a abandonat postul de ucenic librar si s-a angajat ca ucenic mecanic intr-o fa­brica de orologii la Calw.
         In anul 1895 s-a orientat din nou spre meseria de librar, la Tubingen. De data aceasta nu a mai abandonat si s-a consacrat total acestei profesii, care i-a adus si primele satisfactii materiale. Astfel nu a mai depins din punct de vedere economic de parintii sai si si-a asigurat o mai mare independenta in urmarirea proiectelor sale.
        Datorita functiei ocupate, tanarul Hesse a avut ocazia sa citeasca o bogata literatura de teologie, psihologie si drept, a studiat mitologia greaca, precum si clasici gemani, dintre care in mod special pe Goethe, Lessing, Schiller, urmati de romanticii Clemens Brentano, Josef von Eischendorff si Novalis.
        In anul 1896 a publicat primul sau poem numit "Madonna". Doi ani mai tarziu a publicat volumul de versuri "Cantece romantice". 
        Evolutia lui spirituala s-a accelerat din momentul in care s-a angajat ca librar la Basel unde a intrat in contact cu familii elvetiene de mare cultura si eruditie.
        In 1901 Hesse si-a indeplinit visul de a vizita Italia si a inceput sa publice cu regularitate poezii si texte scurte in mai multe reviste.
        Din anul 1904 scriitorul a renutat la slujba sa de librar pentru a se consacra in intregime literaturii. In acelasi an s-a casatorit cu  Maria Bernoulli, descendenta a celebrei familii Bernoulli. Au avut impreuna trei baieti dar s-au despartit dupa 12 ani,  dupa o serie de conflicte si dupa o criza prelungita de schizofrenie a femeii.
        La inceputul Primului Război Mondial a plecat in Elvetia, unde a primit cetatenia in anul 1923. Un an mai tarziu autorul s-a recasatorit cu elvetianca Ruth Wenger, de care s-a despartit la scurt timp. Din anul 1931 a avut-o ca partenea de viata pe Ninon Dolbin, nascută la Cernauti.
        In timpul primului razboi mondial, a fost tinta a numeroase atacuri in presa datorita atitudinii lui antirazboinice si antinationaliste, iar din anii ‘30 pana dupa ce-al doilea razboi mondial numele sau a iesit practic din circuitul literar. Herman Hesse nu mai publica nimic. Era felul lui de a protesta contra cursului istoriei nationale dominate de nazisti. Insa in aceasta vreme scriitorul a elaborat celebrul sau roman "Jocul cu margele de sticla" pe care l-a publicat in 1943.
        In anul 1946 Hermann Hesse a primit Premiul Nobel pentru literatura. 
        Printre scrierile sale celebre se mai regasesc "Siddhartha" (1922), povestea unui tanar indian, plasata in timpul vietii lui Gautama Buddha si "Lupul de stepa" (1927), in care singuratecii Harry i Hermi­o­na, regasindu-se, parcurg drumul de la singuratate si tristete spre armonie si implinire fizica si spirituala.
        Hermann Hesse a decedat la data de 9 august 1962, la Montagnola, Elvetia, redes­coperit si venerat de generatia postbelica.


          Jocul cu margele de sticla (1943) 

       Romanul "Jocul cu margele de sticla" a fost publicat de catre Hermann Hesse in anul 1943.
       Tema principala a romanului o constituie un joc, "jocul cu margelele de sticla". In cadrul acestuia se afla un limbaj secret, perfectionat, bazat pe cel al mai multor discipline stiintifice si ramuri ale artei, mai ales matematica si muzica. Acest joc cumuleaza tot ce contine si valorifică cultura si se joaca abil, pornind de la tot ce a produs omul de la stiinta la opere de arta, studii ale savantilor si pana la valorile spirituale.
        In cadrul operei ne este prezentata viata lui Joseph Knecht, unul dintre cei care au exercitat functia de "magister ludi". Ne sunt dezvaluite trairile si framantarile personajului principal si intrebarile pe care acesta si le adreseaza pe tot parcursul vietii. El doreste mereu sa se autodepaseasca si nimic nu pare sa il multumeasca pe deplin. Confruntarea dintre materie si spirit pare sa ramana suspendata, fara o solutie definitiva.